De ce “ard” gelurile în lampa UV?

Iată că trainerul nostru Cupio, Cristina Popescu, ne răspunde amănunțit  la o întrebare pe care clientele noastre ne-o adresează frecvent: De ce “ard” gelurile în lampa UV? Mai jos ai toate detaliile:

Cu toate cunoaștem senzația: introducem degetele în lampa UV, iar după câteva secunde…calduț, cald, ba chiar …frige!
De la această senzație și până la a trage concluzii greșite, uneori poate fi doar un pas; În necunoștință de cauză, multe cliente de-ale voastre, dragi tehniciene, pot crede în mod eronat că ceva nu e în regulă.
Și uite așa pot apărea “mituri” de genul:
1. gelul frige foarte tare, deci nu e bun – GREȘIT
sau o concluzie opusă:
2. gelul nu frige deloc, deci e slab – GREȘIT
3. gelul care frige va arde unghiile și le va deteriora – GREȘIT
Așa că mi-am propus ca în rândurile ce urmează să explic, pe înțelesul tuturor, ce se întâmplă în realitate pe parcursul polimerizării gelurilor.

Mai întâi, puțină chimie – vă asigur – foarte accesibilă. 🙂
– gelurile sunt substanțe chimice obținute prin sinteză având la bază molecule de acrilați, foarte asemănătoare cu cele utilizate în tehnicile stomatologice (porțelanuri dentare, material de obturație de tip compozit, etc).
–gelurile se prezintă sub forma unor mase vâscoase, iar sub influența razelor UV( ultraviolete) sau CCFL ( cold cathode fluorescent light) se solidifică.

Că să înțelegem mai bine ce se întâmplă în procesul de polimerizare (solidificare a gelului), vă propun să va imaginați moleculele acestuia că pe verigile unui lanț; în stare moale, verigile sunt libere, așezate dezordonat. Însă modelul verigilor poate diferi în funcție de rețetă chimică a gelului: analogic vorbind, putem avea lanțuri cu verigi mai groase sau mai subțiri, răsucite sau drepte (ca și modelele lănțișoarelor-bijuterii unde diversitatea e foarte mare).
Când sunt expuse luminii UV, “verigile”, adică particulele de gel, primesc comandă de aliniere și de unire la capete, rezultând “lanțul”: gelul se solidifică.
Tocmai aici e cheia problemei noastre: atunci când încep să se unească verigile, se degajă o cantitate de căldură ( numită fizico-chimic proces exoterm) care diferă ca intensitate în funcție de formă și structura acestora.
Rețetele chimice ale gelurilor s-au diversificat foarte mult astfel încât au apărut o multitudine de noi formule, fiecare în parte degajând în funcție de component, mai multă sau mai puțină căldură la polimerizare.
Gelurile care nu sunt autonivelante de regulă degajă mai multă căldură comparativ cu cele autonivelante.

Lampile de manichiura de generație nouă care folosesc lumina rece fluorescentă (CCFL) au o viteză mai mare de polimerizare, iar încălzirea se poate resimți mai rapid și intens față de cea din lămpile UV.
În plus, dacă se aplică gel pe unghii subțiate sau fisurate din variate motive (gel înlăturat incorect prin desprindere forțată, unghii pilite incorect etc.), senzația de căldură este mult mai intens resimțită. Cu cât cantitatea de gel aplicată e mai mare, cu atât căldură e mai intensă.
Recomandați clientelor sensibile că atunci când simt senzații de disconfort termic să retragă pentru câteva secunde degetele din lampă, însă țineți cont de timpul respectiv și suplimentați expunerea pentru o întărire completă a materialului.

! Nu uitați să verificați ca la finalul procedurii dacă gelul e perfect întărit, prin ciocănire : un sunet înfundat denotă că nu e completă polimerizarea, iar un sunet ascuțit ( de plastic lovit) indică finalizarea polimerizării.
Va doresc spor la treabă și cliente cât mai mulțumite! ?  ?